Distanța până la punctul de racordare: de ce traseul real bate linia dreaptă din birou

Kilometrul de racord se plătește pe traseul real

Distanța până la punctul de racordare e unul dintre cei mai mari factori de cost aveți unui proiect fotovoltaic — și unul dintre cei mai prost estimați. Reflexul obișnuit e să măsurați linia dreaptă pe hartă între teren și stația sau linia vizată. Numai că niciun cablu nu merge în linie dreaptă: traseul real urmează drumuri și limite de proprietate, ocolește obstacole și traversează terenurile altora — iar costul racordării, care e integral în sarcina dumneavoastră ca beneficiar, se calculează pe kilometrii reali, nu pe cei din birou.

Noi măsurăm traseul real: ridicarea topografică a coridorului, profilul longitudinal pentru proiectantul de rețea și identificarea fiecărei cărți funciare traversate. Cu aceste date, estimarea de cost devine calcul, iar negocierile cu proprietarii de pe traseu încep devreme, nu în criză de timp.

De ce linia dreaptă minte

Între linia trasă cu rigla și traseul construibil apar sistematic diferențe, din câteva surse:

• Traseul urmează drumurile și limitele — cablurile subterane se pozează de regulă de-a lungul drumurilor publice și al limitelor de proprietate, nu prin diagonala tarlalelor; asta lungește traseul de la prima schiță.
• Ocolirile — cursuri de apă, căi ferate, construcții, alte rețele existente cu culoarele lor de protecție: fiecare traversare sau ocolire adaugă lungime și lucrări speciale.
• Relieful — pe teren frământat, lungimea reală a traseului e mai mare decât proiecția lui pe hartă, iar pantele pot impune schimbări de coridor.
• Proprietarii de pe traseu — fiecare parcelă privată traversată înseamnă o servitute de trecere negociată și înscrisă per carte funciară; un singur proprietar care refuză poate muta coridorul cu totul.

Diferența dintre linia dreaptă și traseul real nu e o rotunjire — pe multe proiecte, ea schimbă ordinea de mărime a bugetului de racordare și, uneori, verdictul asupra terenului însuși.

Contextul ATR: unde intră măsurătoarea în procedura de racordare

Procedura de racordare are pași clari: avizul tehnic de racordare (ATR) emis de operatorul de distribuție — sau de Transelectrica, la puteri mari — apoi contractul de racordare, cu costurile în sarcina beneficiarului, punerea în funcțiune și certificatul de racordare. Detalii despre aviz, pe scurt, și în dicționar la ATR.

Măsurătoarea topografică a traseului nu înlocuiește niciun pas din procedură — dar alimentează aproape fiecare pas: soluția de racordare se proiectează pe date reale de teren, costul din contractul de racordare depinde de lungimea și de condițiile traseului, iar servituțile de pe coridor trebuie clarificate înainte ca proiectul să fie finanțabil. Cine măsoară traseul târziu descoperă târziu și costul, și proprietarii-problemă.

Ce măsurăm pe traseu

Pentru coridorul de racordare livrăm pachetul de care are nevoie proiectantul de rețea:

• ridicarea topografică a traseului — planimetrie și altimetrie pe întreg coridorul, cu drumuri, șanțuri, rețele existente și stâlpii liniilor aeriene;
• profilul longitudinal — cote pe axul traseului, pentru pozare, subtraversări și calculul real al lungimii;
• inventarul cărților funciare traversate — lista imobilelor afectate, cu proprietarii din CF, baza pentru negocierea servituților;
• planurile de servitute — câte unul per imobil afectat, pentru notar și înscrierea în cartea funciară;
• punctele critice — traversări de drumuri și ape, zone cu recepție GNSS slabă, porțiuni cu pante mari, documentate separat.

Trimiteți-ne extrasul CF al terenului și punctul de racordare avut în vedere pe WhatsApp — vă spunem ce presupune măsurarea coridorului și în cât timp o putem face.

Întrebări frecvente