Pentru majoritatea proiectelor fotovoltaice din România, terenul disponibil e agricol extravilan — iar regimul lui juridic decide dacă proiectul e autorizabil în luni sau în ani. Regula generală a fondului funciar protejează terenurile agricole: construirea presupune scoaterea din circuitul agricol, iar tradițional asta însemna și introducerea terenului în intravilan, printr-un PUZ — o procedură de urbanism care durează și costă.
Pentru energia regenerabilă există însă o excepție expresă, introdusă prin Legea 254/2022, care a modificat art. 92 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 — și care schimbă fundamental calculul, dar are un termen. Pe scurt: pe anumite terenuri agricole extravilane puteți amplasa parcul pe baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii din circuitul agricol, fără introducerea terenului în intravilan. Condițiile exacte contează enorm, așa că le luăm pe rând.
Excepția nu e permanentă: prevederile produc efecte până la 31 decembrie 2026. La data la care scriem — mijlocul lui 2026 — fereastra este aproape de expirare, iar asta transformă calendarul administrativ în variabila critică a proiectului: studiul pedologic pentru clasa de fertilitate, documentația cadastrală, dosarul de scoatere din circuitul agricol la direcția agricolă și autorizația de construire trebuie să se lege cap la cap, fără luni pierdute între ele. Un dosar întors pentru completări poate costa, în acest context, mai mult decât întregul onorariu al documentației făcute corect din prima.
Există și o posibilă schimbare în bine, dar deocamdată doar pe hârtie: PLx 255/2025, un proiect legislativ aflat în dezbatere, propune ridicarea plafonului de la 50 la 100 ha per proiect și eliminarea cerinței de PUZ pentru astfel de investiții — un angajament asumat și prin PNRR, Jalonul 509, cu țintă 31 august 2026. Subliniem: la data redactării este proiect legislativ în dezbatere, nu lege în vigoare — nu construiți un plan de afaceri pe el. Dacă va fi adoptat, actualizăm recomandările; până atunci, cadrul aplicabil e cel descris mai sus.
Dosarul de scoatere se sprijină pe piese tehnice pe care le pregătim noi: documentația cadastrală a imobilului cu situația la zi din cartea funciară, planul de amplasament cu suprafața exact delimitată pentru care se cere scoaterea, în Stereo 70, și corelarea cu limitele din evidențele OCPI. Clasa de fertilitate se stabilește prin studiul pedologic întocmit de specialiștii în pedologie — noi nu îl facem, dar ne coordonăm cu ei, ca delimitarea din studiu și cea din documentația cadastrală să fie aceeași suprafață, nu două desene diferite ale aceluiași teren.
Strategic, aici se leagă operațiunile cadastrale făcute înainte: dacă aveți dezmembrat lotul util, scoaterea — și taxele ei — se calculează doar pe suprafața efectiv necesară; dacă aveți alipit parcelele, dosarul e unul singur, nu douăzeci. Iar pentru pășuni, care au regim special, citește întâi pagina despre problemele terenurilor de pășune — acolo excepția se intersectează cu alte restricții.
Dacă terenul e de clasa I sau a II-a de fertilitate, dacă proiectul depășește 50 ha ori dacă situația concretă nu se încadrează altfel în excepție, rămâneți pe procedura clasică: documentație de urbanism — acolo unde primăria o cere, PUZ — și scoaterea din circuitul agricol pe regulile generale. Nu e un capăt de drum, ci un calendar mai lung și costuri mai mari, care trebuie știute înainte de a semna pe teren. Alternativ, pe proiectele mari, împărțirea în etape sub pragul de 50 ha e o discuție care se poartă cu juristul și cu autoritățile — noi vă dăm piesele topografice ca discuția să fie concretă.
Primul pas, în orice scenariu, costă puțin și lămurește mult: trimiteți-ne extrasul CF pe WhatsApp și vă spunem în aceeași zi categoria de folosință din evidențe, suprafața exactă și ce verificări mai lipsesc — inclusiv dacă are sens comandat studiul pedologic înainte de antecontract. Colaborăm cu dezvoltatori și constructori care au trecut prin procedură și știm unde se pierde timpul în dosar.
Depinde de cât de pregătit e dosarul: cu terenul intabulat, clasa de fertilitate confirmată și documentația cadastrală gata, procedura mai încape în fereastra de până la 31 decembrie 2026; cu situația cadastrală nerezolvată, riscul de a rata termenul e real. Evaluăm pe actele dumneavoastră, nu pe general.
Nu. La data redactării, PLx 255/2025 este proiect legislativ în dezbatere — propune plafonul de 100 ha și eliminarea PUZ-ului, în linie cu Jalonul 509 din PNRR, dar nu este lege în vigoare. Deciziile de investiție se iau pe cadrul actual.
Printr-un studiu pedologic întocmit de specialiștii în domeniu pentru amplasamentul concret. Noi coordonăm delimitarea suprafeței cu pedologul, ca studiul și documentația cadastrală să descrie aceeași suprafață — o neconcordanță aici întoarce dosarul.
Excepția acoperă ambele forme: definitivă pentru suprafețele ocupate permanent de obiectiv, temporară pentru cele afectate doar pe durata lucrărilor. Încadrarea concretă se stabilește în dosar, pe suprafețele delimitate în documentația noastră.
Pășunea e printre categoriile acoperite de excepție, dar are și regim juridic propriu, cu restricții suplimentare — inclusiv varianta utilizării duale agrivoltaice. Verific-o separat, pe pagina dedicată pășunilor, înainte de orice avans.
Fleser Aurel, topograf autorizat ANCPI, birou propriu în Aiud, Str. Florilor 1A.
Scrieți-ne pe WhatsApp sau sunați-ne — răspundem de obicei în aceeași zi lucrătoare.