Scoaterea terenului din circuitul agricol: cum se face, pas cu pas

Ce înseamnă și când e obligatorie

Scoaterea din circuitul agricol este operațiunea prin care un teren cu destinație agricolă capătă altă destinație — construcții, drumuri, platforme, obiective industriale. Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor în alte scopuri decât producția agricolă și silvică este reglementată de art. 92 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, iar pentru terenurile din extravilan procedura concretă este cea aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii nr. 83/2018, cu modificările ulterioare.

Regula practică pe care o explicăm clienților: dacă terenul este în extravilan și vreți să construiți pe el ceva ce nu este anexă agricolă, aveți nevoie de această aprobare înainte de autorizația de construire. Dacă terenul este deja în intravilan dar are categoria de folosință arabil, situația este alta și, de regulă, mai simplă — o tratăm pe pagina despre construirea pe teren agricol intravilan.

Pașii, în ordinea în care se fac

1. Certificatul de urbanism — se obține de la primărie și stabilește regimul juridic, economic și tehnic al terenului, plus lista avizelor necesare. Fără el nu se poate începe nimic.
2. Documentația topo-cadastrală — măsurăm terenul, întocmim planul topografic și îl supunem recepției tehnice la OCPI; dacă terenul nu e intabulat, se face întâi prima înscriere.
3. Studiul pedologic — se comandă la oficiul de studii pedologice și agrochimice județean, care stabilește clasa de calitate a solului; de ea depinde direct cuantumul taxei.
4. Avizele speciale — îmbunătățiri funciare, mediu, alte avize indicate în certificatul de urbanism.
5. Depunerea dosarului la direcția pentru agricultură județeană, în numărul de exemplare cerut de procedură: originalele într-un dosar, copiile conforme în celelalte.
6. Verificarea în teren și nota de calcul — direcția agricolă verifică situația faptică și calculează tariful datorat.
7. Plata tarifului și emiterea aprobării de scoatere din circuitul agricol.
8. Actualizarea categoriei de folosință în cartea funciară, pe baza aprobării, și abia apoi autorizația de construire.

Cât costă: ce se știe și ce se calculează la dosar

Taxele și tarifele nu sunt o sumă fixă și nu se pot estima serios din birou. Ele se stabilesc potrivit anexelor la Legea 18/1991, în funcție de clasa de calitate a terenului și de suprafață, iar valorile se indexează anual cu rata inflației și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Pentru anul 2026, MADR a majorat tarifele față de 2025 ca urmare a indexării cu rata inflației de 7,3%, valorile fiind valabile până la 31 decembrie 2026.

Consecința practică pentru un proprietar: un teren de clasa I sau a II-a costă semnificativ mai mult la scoatere decât unul de clasa a IV-a sau a V-a. De aceea studiul pedologic nu este o formalitate, ci elementul care determină factura. Atunci când aveți de ales amplasamentul unei investiții pe o proprietate mai mare — hală, platformă, obiectiv energetic — merită să știți clasele solului înainte de a decide unde construiți.

La aceste taxe se adaugă costurile documentației: planul topografic cu recepție, eventuala primă înscriere sau dezmembrare, studiul pedologic, avizele. Orientativ, partea de topografie pentru un obiectiv obișnuit pornește de la câteva sute de lei și crește cu suprafața și cu complexitatea terenului — cereți o ofertă cu extrasul de carte funciară în față.

Întrebări frecvente

Aveți un proiect pe teren agricol?

Trimiteți-ne pe WhatsApp extrasul de carte funciară și certificatul de urbanism — vă spunem exact ce documentație topografică trebuie și în ce ordine se fac pașii.